Foraj hidraulic rotativ: Rolurile fluidului de foraj

Foraj hidraulic rotativ: Rolurile fluidului de foraj

Pentru realizarea unui foraj de alimentare cu apa pot fi utilizate doua metode

diferite de sapare a putului. Una dintre acestea este metoda forajului hidraulic

rotativ cu circulatie de fluid, in care se utilizeaza noroi de foraj. Metoda este

recomandata pentru soluri moi si medii cum ar fi nisipuri, argile, pietrisuri, etc.

A doua metoda realizeaza forajul de put cu un asa numit ciocan de fund (prin

intermediul aerului) si este recomandata pentru soluri dure si foarte dure, cum ar

fi de exemplu calcarul.

Metodei forajului rotativ ii este specifica o continua circulatie a unui fluid - cu

ajutorul caruia se sapa putul. Circulatia fluidului este asigurata de un sistem care

contine elemente de suprafata, precum si elemente interioare aflate in subteran.

Astfel, la suprafata sunt necesare rezervoare de fluid (denumite batale), pompe,

o conducta pentru transportarea fluidului (manifold), un incarcator, un furtun

de foraj, cap hidraulic, dar si echipament de curatare a fluidului de foraj.

La interior, sunt de nelipsit garnitura de foraj, sapa si un spatiu inelar intre

garnitura si peretele sondei.

Fluidul - denumit si noroi de foraj - indeplineste o serie de roluri, foarte

importante pentru realizarea putului, pe care le enumeram:

- curatarea talpii sondei de materialul granulat rezultat din faramitarea

solului (detritus) si aducerea acestuia la suprafata;

- scaderea rezistentei straturilor din sol - prin umectare si prin absorbtie;

- racirea si lubrifierea sapei si a garniturii de foraj;

- realizarea si mentinerea contrapresiunii pe peretele putului, ceea ce

previne surparea rocilor friabile ori deformarea celor plastice ?i impiedica

fluidele din diversele straturi sa ajunga in foraj;

- men?inerea detritusului în suspensie in perioada in care nu se foreaza;

- izolarea putului de materialul din straturile traversate, prin colmatarea

peretelui putului.

Totodata, fluidele de foraj trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu modifice

straturile din sol pe care le traverseaza. Mai exact, trebuie sa nu provoace

umflarea argilelor si sa nu contamineze straturile de ape freatice din sol. Pe de

alta parte, este obligatoriu ca fluidele sa nu fie afectate de mineralele solubile

(sare, gips) sau de gazele aparute in timpul forarii si sa reziste la presiunile si la

temperaturile din put.

In plus, este necesar ca aceste fluide sa nu aiba costuri prea mari, sa fie usor de

preparat si de intretinut, sa nu erodeze si/sau sa corodeze echipamentul de foraj,

sa nu fie toxice si sa nu prezinte pericol de incendiu.